Pages Menu
Categories Menu

Posted on Aug 11, 2020 in Particularitati autism

Telemedicina și diagnosticul autismului- ce ne aduce viitorul?

Telemedicina și diagnosticul autismului- ce ne aduce viitorul?

Un copil din 50 suferă astăzi în lume de o tulburare de spectru autist (TSA) [1]. Manifestările sunt diferite la fiecare pacient, însă putem observa invariabil cele două mari componente:

dificultăți în comunicare și interacțiune cu cei din jur
activități și comportamente restrânse ca număr și repetate în timp
Astăzi, diagnosticul de TSA este stabilit în urma unor consulturi în cabinetul medicului, ocazii ce permite identificarea, dacă este cazul, a unor probleme fizice asociate, evaluarea capacității de a vorbi, observarea comportamentului, precum și discuția cu părintele, care dă informații esențiale despre dezvoltarea copilașului până în acel punct.

O problemă gravă este însă diagnosticarea adesea tardivă a acestui tip de patologie. În contextul în care un tratament început devreme poate face diferența la nivel de adaptare funcțională a pacientului, este esențial să înțelegem cauzele care duc la aceste întârzieri.

O primă cauză este desigur recunoașterea cu dificultate de către părinți a acelor comportamente care ar putea indica necesitatea unui consult. Totuși, studiile arată că între momentul în care părintele caută ajutor medical și stabilirea diagnosticului de TSA pot trece între 2 și 5 ani [2]! Așadar, există o mare problemă și la nivelul sistemului medical, care face ca diagnosticarea să fie tardivă.

Un studiu publicat în ultimul număr al revistei medicale de prestigiu PlosOne caută să înțeleagă această problemă. Un prim factor identificat de autori este faptul că niciun sistem medical nu prioritizează simptomatologia ce poate fi ulterior diagnosticată ca TSA. Nu se identifică respectivul caz ca fiind o urgență, așa că programarea pentru consult se va face peste mai mult timp. În al doilea rând, o realitate valabilă în multe dintre țări, inclusiv în cele dezvoltate, este numărul mic de medici capabili să diagnosticheze această patologie. Un al treilea factor care întârzie diagnosticul este faptul că același copil trebuie să consulte mai mulți specialiști, care de multe ori se găsesc în locații diferite. Adăugând la asta și faptul că pacienții cu TSA sunt reticenți la schimbări și își găsesc confortul în respectarea rutinei, tot acest demers constituie un factor de stres pentru ei și familiile lor [2].

În acest context, este normal să cautăm alternative. Telemedicina este desigur una dintre ele. Și-a dovedit deja utilitatea în teleradiologie [3], telecardiologie [4] și monitorizarea diabetului și hipertensiunii arteriale [5]. Contactul la distanță cu medicul poate în mod cert facilita diagnosticul TSA. Este important să înțelegem însă care sunt instrumentele care ne pot fi de folos pentru o astfel de patologie.

Evaluarea în timp real
Pacientul și medicul sunt conectați în același timp la internet și fac schimb de informații. Putem vorbi în acest caz despre un sistem de teleconferință sau, ideal, de un sistem integrat de telereabilitare. Un astfel de sistem îi permite medicului să observe și aspecte mai fine din comportamentul pacientului și astfel poate stabili diagnosticul cu mai mare acuratețe. Un exemplu în acest sens este platforma VISYTER®, lansată în urmă cu mai bine de 10 ani la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite.


Metode tip Înregistrează-și-Transmite (Store-and-Forward) îi permit părintelui să înregistreze comportamentul copilului în diferite situații particulare și mai apoi să îi trimită medicului respectiva înregistrare. Pe lângă aceasta, se transmite și un istoric complet al dezvoltării copilului respectiv (când a învățat anumite lucruri, dacă au existat achiziții pe care le-a pierdut și în ce moment, dacă mai are patologii asociate). Un exemplu aici este sistemul NODA® (Instrument de Diagnostic bazat pe Observație în mediul Natural- Naturalistic Observation Diagnostic Assessment). Puteți vedea mai jos instrucțiunile pentru o astfel de înregistrare, utilă în diagnostic.

Avantajele acestor sisteme de telemedicină sunt multiple:

sunt mult mai ușor de implementat decât vizitele multiple în cabinet, atât pentru copil și familia lui, cât și pentru medic
garantează o bună acuratețe a diagnosticului (de exemplu de aproape 90% în cazul sistemului NODA® într-un studiu în care aceiași pacienți au fost mai întâi diagnosticați în cabinet de un medic și mai apoi evaluați de la distanță de către un alt medic [6])
face posibilă evaluarea de către medic a comportamentului copilului în mediul lui natural (la domiciliu), și nu într-un cabinet medical, unde factorii de stres sunt multipli
permite familiilor să aibă acces la sfat medical din partea unor profesioniști situați în orice parte a lumii
reduce costurile îngrijirilor medicale
poate permite implicarea mai multor membrii ai familiei aflați în locații diferite
Este larg acceptat că telemedicina va reprezenta realitatea viitorului pentru diagnosticul TSA. State dezvoltate, precum SUA și Marea Britanie, au implementat deja soluții de tipul celor prezentate mai sus. Este de așteptat ca schimbarea în cazul României să vină dinspre pacienți și reprezentanții lor înspre sistemul medical și nu invers. Ritmul cu care vor fi adoptate astfel de măsuri va depinde de gradul de implicare a societății civile, adoptarea soluțiilor gândite în acest sens și de forța cu care nevoia se va face auzită.

Maenner MJ, Shaw KA, Baio J. Prevalence of autism spectrum disorder among children aged 8 years—autism and developmental disabilities monitoring network, 11 sites, United States, 2016. MMWR Surveill Summ. 2020;69(4):1–12. https://doi.org/10.15585/mmwr.ss6904a1
Alfuraydan M, Croxall J, Hurt L, Kerr M, Brophy S (2020) Use of telehealth for facilitating the diagnostic assessment of Autism Spectrum Disorder (ASD): A scoping review. PLoS ONE 15(7): e0236415. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0236415
Al-Safadi L. The Effects of Real-Time Interactive Multimedia Teleradiology System. Biomed Res Int. 2016;2016. https://doi.org/10.1155/2016/4126841
Hsieh J-C, Li A-H, Yang C-C. Mobile, cloud, and big data computing: contributions, challenges, and new directions in telecardiology. Int J Environ Res Public Health. 2013;10(11):6131–53. https://doi.org/10.3390/ijerph10116131
Hilty DM, Ferrer DC, Parish MB, Johnston B, Callahan EJ, Yellowlees PM. The effectiveness of telemental health: a 2013 review. Telemed J E Health. 2013;19(6):444–54. https://doi.org/10.1089/tmj.2013.0075
Smith CJ, Rozga A, Matthews N, Oberleitner R, Nazneen N, Abowd G. Investigating the accuracy of a novel telehealth diagnostic approach for autism spectrum disorder. Psychol Assess. 2017;29(3):245–52. http://doi.org/10.1037/pas0000317

sursa: http://kidoc.ro/index.php/2020/08/08/telemedicina-si-diagnosticul-autismului/

468 ad
Read previous post:
Avansurile științifice care ar putea schimba viitorul omenirii

Fie că ajung la descoperiri care pot schimba mici aspecte ale vieții noastre de zi cu zi sau găsesc leacuri...

Close