Pages Menu
TwitterFacebook

Posted on Oct 2, 2018 in Copii cu autism

Tânăra care demonstrează în fiecare zi că autismul nu este o boală

Tânăra care demonstrează în fiecare zi că autismul nu este o boală

Autismul nu este o boală și nu este contagios, iar persoanele cu autism sunt copii și tineri ca toți alții, cu dorințe și visuri, doar că necesită o abordare mai specială. Este și cazul Mădălinei Hîncu, o tânără de 12 ani care a reușit cu succes să se încadreze la un liceu din capitală și face față tuturor încercărilor.

Singura care are grijă de ea și o susține în tot ceea ce face este mama sa, Irina, care, de una singură, încearcă să înfrunte greutățile și indiferența statului și a tatălui Mădălinei.

Irina povestește că a născut-o pe Mădălina fără suflare. Aceasta nu se mai mișca în urma anesteziei care i-a fost administrată Irinei pentru a naște prin cezariană. Deși s-a aflat ceva timp în moarte clinică, medicii au reușit să o readucă la viață pe Mădălina.

Afectată de cele întâmplate, Irina a încercat să afle de la medici ce s-a întâmplat și dacă copilul ei este bine, însă fără niciun rezultat. Medicii refuzau să-i spună ceva, iar la externare au asigurat-o că totul este bine.

Când Mădălina avea o lună, a fost dusă de mama sa la un control neurologic unde i s-a spus că fiica sa rămâne în urmă cu dezvoltarea, deoarece, atunci când a trecut prin moarte clinică, în creierul fetiței au murit mai multe celule. După ce au bătut ani la rând la ușile mai multor specialiști, Mădălina a fost diagnosticată cu autism la vârsta de cinci ani.

Diagnosticul nu a sunat ca o sentință pentru Irina. Aceasta a decis că, deși Mădălina nu este un copil tipic, ea va face studii, va comunica cu semenii și va avea o viață plină de activități.

Astfel, la vârsta de 7 ani, Mădălina a pășit pentru prima dată în clasa întâi, iar anul acesta a absolvit clasa a V-a la un liceu din capitală.

„Mădălina beneficiază de instruire la domiciliu, însă, din motiv că pedagogii nu pot să vină la noi acasă, mergem noi încolo. Astfel, fiica mea are posibilitate să socializeze cu colegii și copiii de la școală”, ne spune mama Mădălinei.

Lecțiile pe care le frecventează Mădălina sunt adaptate pentru nivelul ei de dezvoltare chiar de mama Irina. De aceea, la disciplinele matematică, limba română și limba engleză, Mădălina face ore particulare cu profesorii. Pentru a-și dezvolta abilitățile de socializare și comunicare, Mădălina frecventează orele de educație fizică, educație tehnologică, educație muzicală, educație plastică, educație civică, geografie și istorie, împreună cu toți colegii, fiind însoțită de Irina.

Profesorii fac tot posibilul să îi ofere Mădălinei cele mai bune condiții pentru ca ea să însușească materialul. Nu există un lucru pe care ei îl cunosc și nu vor să-l predea Mădălinei, deoarece ea nu este un copil tipic, spune mama.

Mădălina este sârguincioasă și își dorește mereu să primească doar note de 10, iar atunci când primește o notă de 7 se întristează foarte mult. Atât profesorii, cât și Irina încearcă să-i explice că uneori răspunsurile ei nu sunt de nota 10 și trebuie să accepte și alte note.

Mădălina ne-a mărturisit că disciplina ei preferată este matematica, deoarece îi place să rezolve probleme. La fel de mult îi place și limba engleză. Am provocat-o și am întrebat-o mai multe cuvinte în limba engleză și ne-a răspuns fără dificultate.

În același timp, colegii de clasă o susțin și o apreciază. Ei au înțeles situația Mădălinei și o acceptă.

Între timp, toate responsabilitățile și greutățile cad pe umerii Irinei, care își crește singură fata. Când Mădălina avea doi ani, părinții s-au despărțit. De atunci, tatăl Mădălinei își vizitează fiica uneori o dată pe lună, alteori – o dată pe an.

Cu 6 ani în urmă, tatăl Mădălinei a fost obligat să plătească lunar pensie alimentară pentru întreținerea copilului. Însă, suma totală pe care a achitat-o în toți acești ani cu greu ajunge la banii pe care ar fi trebuit să-i plătească doar pe parcursul unui singur an. În același timp, Irina se descurcă cum poate cu 2.000 de lei – sumă primită lunar din partea statului drept salariu ca asistent personal al Mădălinei.

„Legal, am făcut tot ce este posibil, dar nu-l pot impune. Iar acum responsabilitatea pe care ar trebui să o aibă tatăl este tot pe seama mea. (…) Când ai un copil cu nevoi speciale, nu există „eu n-am”, dar există „eu o să pot și o să fac posibilul și imposibilul pentru el”. Mereu găsești soluții, și nu motive”, a precizat Irina.

Mama spune că statul nostru nu întreprinde nicio acțiune pentru a obliga tații să plătească pensia alimentară, chiar dacă aceștia argumentează că nu au un venit.

continuarea articolului: https://suntparinte.md/project/tanara-care-demonstreaza-in-fiecare-zi-ca-autismul-nu-este-o-boala/

Read previous post:
Un băiețel cu autism nu a fost lăsat să facă poze cu colegii, dar apoi le-a dat o lecție de viață profesorilor. „Mă fac să mă simt precum o vedetă”

Alfie Aldridge este un băiețel de 11 ani care suferă din cauza autismului. Copilului nu i s-a permis să apară...

Close