Pages Menu
TwitterFacebook

Relatiile sociale

I. Aspecte cognitive

Mind – blindness = “Cecitate sociala” (Theo Peeters)

  • Mind-blindness poate fi descris ca inabilitatea de a constientiza ceea ce este in mintea celorlalte persoane. Nu este cauzat de incapacitatea de imagina un raspuns, ci se datoreaza inabilitatii de a aduna informatii suficiente pentru a intelege care dintre multele posibilitati, este raspunsul corect.
  • Este opusul empatiei. Simon Baron-Cohen a fost primul care a folosit acest concept pentru a ajuta intelegerea unora dintre problemele pe care le au persoanele din spectrul Autist sau cu alte tulburari de dezvoltare.

~ Theory of Mind – judecata sociala

Se refera la:  

-capacitatea de a intelege ca gandurile celorlalti sunt diferite de propriile ganduri si

-capacitatea de a intelege si/ sau a dezvolta teorii in legatura cu ce gandesc, simt ceilalti doar observandu-i.

       “A te pune in locul cuiva” este modul de a ne referi la aceasta abilitate.

Persoanele non-autiste dezvolta aceasta capacitate la o varsta mica si sunt capabile de a empatiza chiar si atunci cand sunt mici, pe cand autistii nu stiu aceste lucruri, avand nevoie sa le invete ca pe oricare alta deprindere.

EXPERIMENTUL CELOR DOUA FETITE: SALLY SI ANNE

Joint attention

= este procesul prin care o persoana alerteaza o alta persoana prin metode nonverbale precum indicatul cu degetul sau cu privirea, despre un stimul.

= un comportament spontan normal prin care copilul dovedeste placerea de a impartasi/a arata un obiect sau un eveniment altei persoane, privind la obiect si la persoana constant.

Urmareste privirea- exemplu de activitate

II. Comunicarea

1. Comunicarea non-verbala 

Contactul vizual – Este binecunoscut faptul ca persoanele cu autism stabilesc cu dificultate contactul vizual, ca prefera sa priveasca in alta parte decat in ochii celor care le stau in fata. Neprivind la interlocultor, acesti copii nu au ocazia sa observe mimica, gestica pentru a intelege emotiile de exemplu. De asemenea le este greu sa urmareasca o discutie care se desfasoara intre mai multe persoane.

Strategii:

  1. In timpul activitatilor la masa de lucru, asezati-va fata in fata cu copilul (privirile la acelasi nivel). Recompensati copilul pentru fiecare contact vizual, la inceput.
  2. Spuneti-i copilului: „Uita-te la mine!”. Daca el face asta imediat recompensati-l. Daca nu va priveste directionati-i fata bland dar ferm catre dvs. astfel incat sa se poata stabili contactul vizual chiar si pentru o clipa.
  3. Observati si retineti ce anume din comportamentul dvs. l-a convins pe copil sa va priveasca si repetati acel comportament.
  4. Generalizarea: stabiliti contactul vizual in timpul altor activitati (nu doar la masa de lucru), in miscare, cereti unei alte persoane sa stabileasca contact visual cu
    copilul.
  5. Copilul cu TSA trebuie incurajat sa priveasca la interlocutor, sa mentina contactul vizual, dar nu trebuie obligat sa faca acest lucru.
  6. O solutie utilizata de adultii din spectrul Autist este de a privi un numar de secunde ochiul stang, apoi pe cel drept, apoi buzele, pe parcursul unei conversatii fata in fata. Daca contactul vizual este imposibil, incurajati copilul sa priveasca buzele interlocutorului.

Mimica/ expresiile faciale – Pentru persoanele cu autism multitudinea de expresii faciale utilizate de persoanele din jur este derutanta. Omul este capabil sa isi exprime gandurile, trairile, emotiile folosind nenumarate expresii ale fetei si diferite combinatii intre acestea.

Pentru persoanele din spectrul Autist intelegerea, interpretarea acestor expresii este foarte dificila si in consecinta si utilizarea lor naturala si adecvata.

Strategii:

  1. La masa de lucru invatati copilul sa recunoasa, sa denumeasca si sa imite diferite expresii faciale;
  2. Asociati expresiile faciale cu diferite emotii si emotiile cu diverse situatii care le-ar putea crea (copilul s-a lovit-> este suparat, baiatul are o masinuta noua-> este bucuros, fetita merge la spital-> este speriata etc);
  3. Cereti copilului sa numeasca emotiile exprimate prin mimica de catre dvs./ alte persoane cu care lucreaza.
  4. Cereti copilului sa mimeze diferite emotii sau ganduri;
  5. Generalizati activitatile de la masa de lucru: recunoasteti si denumiti expresiilor personajelor de la tv, ale oamenilor de pe strada, ale membrilor familiei, observati si descoperiti ce evenimente au creat emotiile si implicit expresiile faciale.

Gesturile/ expresiile corporale – Copiilor cu Autism le este foarte dificil sa inteleaga comunicarea non-verbala pentru ca necesita cunostinte despre cum se simte  sau ce gandeste cealalta persoana – de multe ori acestor copii le este greu sa isi recunoasca si verbalizeze propriile sentimente! Acesta este unul dintre motivele pentru care aceste persoane sunt descrise ca fiind distante, lipsite de empatie si aparent detasate emotional. Gesturile sunt rareori folosite si intelese de catre copiii cu TSA pentru ca acest lucru implica cunoasterea unor coduri si conventii sociale.

Strategii:

  1. dati-i copilului sa mimeze diferite: activitati (imagini, pictograme cu actiuni). De ex. spalatul pe dinti, imbracatul tricoului/pantalonilor, turnatul apei in cana etc. un alt copil priveste actiunea mimata si o numeste. Astfel, copilul poate observa cat de multe poate intelege daca priveste atent la o persoana;
  2. stari fizice (obosit, persoana care se tine de cap, burta ca si cum ar simti o durere);
  3. emotii (fericit, trist, nervos, rusinat, speriat, emotionat, ingandurat etc);
  4. cand priviti la tv sau in carti, reviste atrageti atentia asupra felului in care oamenii exprima diverse stari, numiti-le;
  5. folositi o oglinda si incurajati copilul sa isi observe trupul si chipul in timp ce imita diferita stari.
  6. folositi jocul de rol pentru a imita diferite personaje;
  7. invatati-l pe copil gesturile tipice copiilor de varsta sa astfel incat atunci cand le va observa
    la colegii sai sa le recunoasca. Explicati-i care pot fi folosite si care nu;
  8. folositi gestica copilului pentru a preveni anumite situatii; el incearca sa comunice un anumit lucru, in felul sau, cu metodele de care dispune.

Jocuri:

1. Ghici: Adultul prezinta/mimeaza o actiune cu ajutorul limbajului trupului si copilul trebuie sa ghiceasca ce reprezinta. El poate la randul sau sa o mimeze pentru o alta persoana.

Situatii de mimat:

– caut ceva pe covor si gasesc!
– imi caut cheile in buzunar
– ma doare capul/ burta/ spatele/ piciorul etc
– traversez strada
– ma simt fericit/ suparat/ obosit etc

2. Scene: Copiii mimeaza situatii specifice varstei lor, cum ar fi:

– a sta langa un strain intr-un autobuz aglomerat
– a gasi un loc liber intr-o camera aglomerata
– a intreba pe strada, un necunoscut cat e ceasul
– a intreba pe strada un necunoscut unde se afla un anume loc
– a comanda de mancare/ baut intr-o cafenea/ un restaurant
– a gasi o poseta pe jos in parc/ autobuz

2. Comunicarea para-verbala – tonalitatea vocii

Adeseori se observa la copiii din spectrul autist o voce fara suisuri si coborasuri, care nu are expresivitate sau tonalitati prea ridicate (copilul vorbeste subtire)…

Aceste persoane nu isi folosesc tonul vocii pentru a exprima ceva, asa cum o facem noi aproape instinctiv.

La fel ca gestica si mimica, tonalitatea vocii este un element care poate fi invatat pentru a fi utilizat in exprimarea starilor sufletesti,  a trairilor si gandurilor.

Jocuri: 

1. Practicati rostirea unor fraze folosind diferite tonuri:

– “Bravo!” (lauda/ critica)
– “S-a tuns!” (mirare/ suparare/ amuzament)
– “I-au placut intotdeauna paianjenii!” (dezgust/ afirmatie/ neincredere)
– “E timpul sa plec!” (ordin/ anxietate/ nervozitate/ usurare)

Folositi tonalitati diferite ale vocii pentru lauda (bucuros), dezaprobare (neutru).

Combinati expresiile faciale cu tonalitatea vocii.

3. Comunicarea verbala – dezvoltarea vorbirii/ achizitia limbajului verbal

III. Socializarea

Initierea si dezvoltarea conversatiilor

Unii copii din spectrul Autist sunt izolati social si rareori initiaza o conversatie. Multi au nevoie sa invete cum sa se alature intr-o discutie si au dificultati pentru ca nu inteleg regulile sociale nescrise.

Le este greu sa dezvolte conversatii datorita abilitatilor scazute de a asculta si de a fi atenti. Raspunsurile lor pot fi neadecvate sau irelevante pentru subiectul in discutie.

Strategii:

– dati-i copilului sarcina de a transmite un mesaj sau sa afle o informatie. Invatati-l cum sa o faca in mod corect.
-invatati-l pe copil sa faca schimb de informatii prin activitati in care sa vorbeasca despre el (preferinte, interese etc).
– invata-l regulile conversatiei. Acestea pot fi afisate pe intelesul sau, la vedere pentru ca el sa le poata folosi.

A-si face prieteni

Prieteniile implica interactiunea si impartasirea intereselor. Aceste lucruri sunt dificile pentru copiii din spectrul Autist deoarece este posibil
ca ei sa nu aiba deprinderi de comunicare prea bine dezvoltate; le este greu sa inteleaga cum trebuie sa poarte o conversatie, vorbind pe rand. Ei nu simt o mare dorinta de a comunica si nu sunt interesati de ce au de spus ceilalti.

 Timpul petrecut de unul singur este important pentru toata lumea, mai ales pentru acesti copii si nu este corect sa insistam ca ei sa fie mai sociabili. Putem insa sa ii dam copilului oportunitatea sa invete cum sa interactioneze si sa isi faca prieteni pentru a-I permite sa se integreze atunci cand va simti aceasta nevoie.

Strategii:

– invata-l pe copil numele colegilor sai;
– incurajeaza schimbul de replici;
– invata-l modalitati simple de salut, de complimentat in cadrul jocului de rol sau prin exemplificare;
– incurajeaza-l sa duca la scoala o jucarie care poate starni interesul si apropierea celorlalti copii;
– ajuta-l sa inteleaga sensurile comunicarii non-verbale
– asigura-i un coleg pentru pauzele de la scoala, cu care sa joace un joc preferat;
– invata-l cu ajutorul povestilor sociale strategii pentru a redue incidenta unor comportamente negative care inhiba interactiunea sociala;
– permite-i sa iasa din grup atunci cand simte nevoia sa fie singur, neobligandu-l sa socializeze atunci cand nevoia sa este de a se retrage.

Exemplu de activitate – joc in doi – Theo Peeters – “Autismul”

 

jocindoi1

 1. Jocul în doi, cu păstrarea scorului şi desemnarea câştigătorului.

Acesta este un nivel destul de ridicat, prea ridicat pentru persoanele cu autism.

jocindoi2

2. Cei doi jucători nu trebuie să-şi aştepte rândul, însă au învăţat deja să împartă materialul de joc.

jocindoi3

3. Acest nivel social este deja destul de ridicat pentru anumite persoane cu autism: proximitatea altei persoane este suportată. Aici, cei doi nu joacă acelaşi joc, însă îşi desfăşoară acţiunile în proximitatea celuilalt.

 Metode pentru dezvoltarea comunicarii si socializarii

1.Povestile sociale – au fost concepute de Carol Gray pentru a fi folosite in cazul copiilor din spectrul autism

O poveste sociala este o poveste scurta scrisa intr-un stil si format specific. Fiecare poveste sociala descrie o situatie sau o deprindere. Aceasta prevede un rezultat dorit si spune copilului ceea ce el ar trebui sa faca.

Exemple:

„OPRESTE-TE CAND TI SE CERE

In fiecare zi in clasa mea dna. invatatoare ii roaga pe copii sa se opreasca din lucru.

Cand dna. invatatoare
spune “STOP” toti copiii se opresc si o asculta. 

Este foarte important sa te opresti atunci cand ti se cere. 

Imi voi aminti sa ma opresc imediat ce dna. invatatoare spune STOP.”

“RASPUND CAND SUNT INTREBAT

Ma numesc Andrei. 

Domnul Petrica este invatatorul meu.

Uneori domnul invatator pune intrebari clasei. 

Voi sti ca eu trebuie sa raspund la o intrebare atunci cand el va striga numele meu. 

Daca nu striga numele meu eu pot sa ridic mana si sa astept sa fiu intrebat. 

Voi ridica mana atunci cand voi vrea sa raspund la intrebarile dlui. invatator.” 

2.Jocul de rol

  • La doctor
  • Cumparam alimente
  • Cumparam haine
  • Salutul colegilor
  • Salutul bunicilor
  • Ziua mea – cum primesc un cadou/ servesc bomboane
  • Craciunul

“Autismul inseamna a fi diferit. Cand veti constientiza asta, va veti da seama ca nu are niciun sens sa luam “dezvoltarea normala” drept punct de referinta pentru dezvoltarea copilului cu autism.”

Dragostea

Dezvoltarea emotionala …(vezi suportul de curs pentru “Comportamentele problema”, dezvoltarea emotionala)

  • “Intreaga educatie sexuala trebuie sa ia in considerare nivelul de dezvoltare a comunicarii, deprinderilor sociale, abilitatilor cognitive si toate celelalte aspecte ale functionarii unei persoane.”
  • Sindromul Asperger – mai ales in ceea ce priveste sexualitatea – este dificultatea lor generala in a-si face, mentine si intelege relatiile sociale, oricare ar fi nivelul academic al persoanei.” – Moxon L.- „Sex education for young adults with Asperger syndrome”

Aspecte problematice implicate in relatiile sexuale

  • Senzorialitatea
  • Contactul vizual
  • Citirea mintii
  • Intelegerea si exprimarea (verbala si non-verbala) a emotiilor
  • Sinceritatea “exagerata”
  • Dificultatea de a face fata si a intelege mesajele venite pe mai multe canale
  • Imaginatia

Posibile solutii

  • Am nevoie sa incetinesti si sa ai mai multa rabdare cu mine; ma ajuta sa ma relaxez daca ma imbratisezi si ma saruti.
  • Din cauza ca petreci prea mult timp sarutandu-ma si mangaindu-ma devin suprastimulat senzorial si ma inchid, nu mai raspund.
  • Ma concentrez mai bine cu radioul deschis.
  • Pot sa ma concentrez mai bine cand nu vorbesti.
  • Nu simt nicio senzatie la nivelul pielii.
  • Trebuie sa raman imbracat cu pijamaua deoarece nu suport atingerea pielii tale pe pielea mea.
  • Te simt mai bine atunci cand nu ne privim ochi in ochi.
  • Nu pot face fata apropierii tale prea mari; mai mult decat spate in spate nu pot suporta.
  • Am nevoia sa ma atingi ferm, apasat; atingerea subtila imi provoaca disconfort.

– Unele cupluri folosesc manusi pentru a reduce supraincarcarea senzoriala datorata contactului direct.

– Altii folosesc cada cu apa si multa spuma, unde efectul atingerii directe poate fi minimalizat dar intimitatea este
maximizata.

Ce spun partenerii neuro-tipici ai persoanelor cu autism

Ce spun persoanele cu autism angajate intr-o relatie de cuplu

Recomandare carte: “Sindromul Asperger – o poveste de dragoste” – Sarah Hendrickx, Keith Newton

Psihopedagog Raluca Cordunianu