Pages Menu
TwitterFacebook

Postat on Mar 30, 2015 in Particularitati autism

Legatura dintre autism si bacteriile intestinale

Legatura dintre autism si bacteriile intestinale

Autismul este o boala foarte des intalnita in secolul XXI. Cu toate acestea maladia ramane un mister pentru oamenii de stiinta. Potrivit unor sondaje, autismul afecteaza un copil din 50, baietii fiind mai predispusi sa dezvolte aceasta boala.

Autismul incepe sa se manifeste la varsta de un an, un an si jumatate, uneori chiar mai tarziu. Oamenii de stiinta au descoperit ca lipsa de bacterii intestinale benefice pare sa fie un factor important in dezvoltarea acestei boli.

Persoanele afectate de aceasta boala traiesc diferit si izolat, evita contactele, insa dezvoltarea lor intelectuala este adesea chiar mai buna decat a altor copii. Specialistii se straduie sa afle de ce incidenta cazurilor de autism inregistreaza o crestere vertiginoasa la nivel global. Pana acum insa nu s-a ajuns la un numitor comun in aceasta privinta.

Microflora intestinala si autismul

Se stie ca la aparitia bolii contribuie si factorii genetici, insa cercetatorii nu au descoperit deocamdata gene concrete legate de autism. De asemenea, se cauta cauzele acestei boli si in factorii externi cum ar fi alimentatie, poluarea mediului inconjurator sau vaccinurile. in acelasi timp se ia in calcul si influenta microflorei intestinale. Dupa cum explica specialistii, multe dintre bacteriile patogene care se afla in intestin si care contin lipopolizaharide in structura peretelui celular pot afecta diverse tesuturi, inclusiv creierul.

Lipopolizaharidele provoaca iritatii, care sporesc accesul barierei hemato-encefalice dintre sange si creier, astfel incat in creier pot ajunge substante nocive. Microflora are o influenta foarte mare asupra functionarii organismului uman, nu doar a tranzitului intestinal si metabolismului, ci si asupra functionarii sistemului imunitar si a celui nervos. Totalitatea genelor acestor bacterii este de sute de ori mai mare decat genomul omului, astfel ca savantii vorbesc despre al doilea genom care functioneaza in interior.

Specialistii sustin ca majoritatea bacteriilor din microflora intestinala sunt utile si necesare, se afla intr-o simbioza cu organismul uman, chiar daca se intalnesc si bacterii patogene. Totodata, se pastreaza si echilibru – cu cat mai multi „locatari” utili exista in intestin, cu atat mai putine sunt sansele celor daunatori de a-si manifesta efectele negative.

Microflora intestinala a copiilor autisti a fost deja studiata, insa s-a atras atentia doar asupra bacteriilor patogene: numarul acestora s-a dovedit mai mare la astfel de copii decat la cei sanatosi. Se crede ca aceasta este motivul din care persoanele bolnave de autism au mai des probleme de stomac si tranzit intestinal.

Trei tipuri de bacterii intestinale au un nivel redus la autisti

Oamenii de stiinta au cercetat microflora intestinala a 20 de copii bolnavi de autism si 20 de copii sanatosi, cu varste cuprinse intre 3 si 16 ani. ADN-ul bacterian intestinal a fost supus pirosecventierei: o metoda moderna ce permite evaluarea diversitatii microbiene a florei intestinale.

S-a demonstrat ca biodiversitatea redusa a microflorei intestinale genereaza simptomele pronuntate de autism. La toti cei 20 de copii bolnavi de autism, bacteriile intestinale erau mai putin diversificate decat la copiii sanatosi. De asemenea, la autisti este redus numarul de bacterii de trei tipuri: Prevotella, Coprococcus si Veillonellaceae.

Aceste tipuri reunesc bacterii care sunt responsabile pentru descompunerea hidrocarburilor si pentru fermentatie. Ele joaca un rol cheie in intreaga flora microbiana a intestinului. La copiii cu autism, in mare
parte lipseau bacterii de tip Prevotella. Specialistii cred ca aceste bacterii sunt cele mai importante din microflora intestinala, cea care formeaza baza comunitatilor microbiene ale copiilor sanatosi.

Este semnificativ faptul ca particularitatile bacteriilor intestinale ale copiilor bolnavi de autism corelau intr-o masura mai mare cu simptomele de autism, decat cu probleme de stomac si tranzit intestinal. Acesta fiind si motivul care i-a facut pe cercetator sa creada ca analiza microflorei intestinale poate fi utilizata ca un biomarker pentru riscul de autism.

A avea un biomarker care sa releve acest risc inca inaintea aparitiei schimbarilor de comportament este extrem de utila pentru depistarea timpurie a bolii, pentru ca in stadiu incipient aceasta poate fi tratata.

O dovada in plus a legaturii dintre bacteriile intestinale si autism

Multi parinti ai unor copii care sufera de autism au observat ca atunci cand le-au administrat copiilor tratamente cu antibiotice impotriva unor infectii cu streptococi, simptomele de autism au inceput sa se estompeze, scrie sciencetimes.com.

Dr. Richard Drye, seful programului de cercetare in problemele autismului de la Institutul de cercetare din cadrul Spitalului de Copii din Arkansas considera ca „observatiile parentale atente pot fi cruciale” si pot duce la descoperiri stiintifice inovatoare in domeniu.

sursa: http://sanatate.bzi.ro/

Citește articolul precedent:
Adevarata voce a Romaniei: Mara, tanara cu autism

Mara Pruna este o fata in varsta de 14 ani, care sufera de autism. Dupa diagnostic, parintii au inceput sa...

Închide