Pages Menu
TwitterFacebook

Integrare senzoriala

Integrarea senzoriala in cazul persoanelor cu autism

  • De ce copilul cu autism suporta cu greu sa fie spalat pe cap sau sa fie tuns?
  • De ce reactioneaza copilul cu autism atat de exagerat la sunete?
  • De ce se leagana atat de mult?
  • De ce copilul cu autism nu se uita la mine?

Definitia integrarii senzoriale (I.S.)

Integrarea senzoriala este abilitatea de a acumula si de a selecta informatiile din lumea inconjuratoare, prin intermediul organelor senzoriale si de a corela diferitele informatii astfel incat persoana sa poata reactiona (raspunde) intr-un mod adecvat adaptativ.

Dezvoltarea generala

La non-autist, procesul integrarii senzoriale se desfasoara astfel:

evitarea stimulilor » cercetarea stimulilor » ordonarea informatiilor » integrarea informatiilor » formarea conceptelor.

In fata unui stimul nou, necunoscut individul are ca prima reactie evitarea datorita faptului ca acel stimul este necunoscut si poate prezenta un pericol. Apoi, apare curiozitatea si individul cerceteaza in felul sau stimulul (il observa de departe, il manipuleaza, exploreaza etc). In acest timp, informatiile se ordoneaza in creierul individului si sunt integrate in functie de cunostintele si experienta anterioara pentru ca in final procesul sa duca la formarea conceptului.

Se considera ca, in jurul varstei de 8 ani capacitatea de integrare senzoriala este bine dezvoltata.

Functiile organelor senzoriale:

  • semnalarea pericolului
  • recunoasterea informatiilor

Sistemele senzoriale

Auzul (sistemul auditiv)

Functii:

  • Realizeaza perceptia sunetelor
  • Ajuta la localizarea sunetelor
  • Realizeaza diferentierea sunetelor importante, de cele de fond

Acest sistem este important pentru dezvoltarea capacitatii de comunicare!

Vazul (sistemul vizual)

Functii:

  • Realizeaza perceptia stimulilor vizuali
  • Realizeaza observarea detaliilor
  • Diferentiaza fondul de imaginea importanta

Pipaitul (sistemul tactil)

Functii:

  • Realizeaza perceptia stimulilor tactili
  • Realizeaza diferentierea stimulilor tactili
  • Avertizeaza eventualele pericole

Echilibrul (sistemul vestibular)

Functii:

  • Regleaza echilibrul

Senzatii musculare (senzatii proprioceptive)

Functii:

  • Regleaza tensiunea muschilor in corp, astfel incat aceasta este adecvata activitatii pe care dorim sa o realizam.

Mirosul (sistemul olfactiv)

Gustul (sistemul gustativ)

Functii:

  • Realizeaza pereptia stimulilor olfactivi si gustativi
  • Avertizeaza in legatura cu eventulalele pericole

Cand organele senzoriale functioneaza normal inseamna ca exista o conlucrare continua a tuturor organelor senzoriale.

Probleme in integrarea senzoriala( I.S. )

Deficiente in I.S. pot aparea la toata lumea, atat la persoanele cu deficienta mintala, autism, cat si la cele cu o inteligenta normala.

Multe persoane cu autism (80-90%) au alte experiente senzoriale (mai ales in ceea ce priveste experientele auditive/vizuale si tactile), in comparatie cu non-autistii.

O caracteristica a persoanelor cu autism este tocmai o prelucrare a informatilor mai degraba fragmentata, decat o perceptie globala.

Important de retinut este
faptul ca problemele in I.S. nu sunt cauzate de defecte ale organelor senzoriale, ci de nereguli in procesul de prelucrare a stimulilor la nivelul creierului. Asadar: persoana in cauza aude, simte, miroase, vede si gusta, dar nu poate aduna aceste informatii intr-un intreg cu sens.

Neintelegand bine lumea, persoana cu autism nu poate reactiona adecvat!

Simptome ale deficientei in I.S.

Probleme de comportament:

  • hipo/hiper-sensibilitate la anumiti stimuli
  • dificultati de concentrare
  • hipo/hiperkinezie
  • auto/hetero- agresivitate

Probleme de motricitate:

  • neindemanare
  • miscari automate (ca robotul)
  • dificultate in coordonare ochi-mana
  • caderi frecvente.

Autism si probleme de perceptie

Caracteristica principala a autismului este acest alt mod de perceptie.

Este important sa intelegem mai intai cauza care da o alta semnificatie stimulilor perceputi: exista un alt mod de gandire datorat prelucrarii incorecte a stimulilor.

Experientele senzoriale cel mai des intalnite la persoanele cu autism:

  • Hiper-sensibilitate:
    • selecta informatiile relevante de detalii.
    • Anumiti stimuli senzoriali sunt perceputi prea puternic.
  • Hipo-sensibilitatea:
    • inregistrare deficitara, stimulii senzoriali sunt perceputi prea slab.
  • Inconsistenta in percepere:
    • fluctuatie intre cele numite mai sus.
  • Perceperea fragmentata:
    • perceperea partilor in loc de intreg.
  • Perceperea deformata:
    • in cazul supra-stimularii se agraveaza.
  • Probleme in ceea ce priveste interpretarea datelor senzoriale
    • ex.: lipsa reactiei la sunete etc.
  • Prelucrare mai lenta:
    • reactie mai lenta la stimuli.
  • Vulnerabilitate la suprastimulare senzoriala
    • cauzeaza evitarea, retragerea, prelucrarea informatiilor prin intermediul unui singur organ senzorial etc.

       Filmul ofera exemplificari ale problemelor de natura senzoriala

Stiluri de perceptie a
stimulilor la persoanele cu autism:

Copiii cu autism par sa dezvolte abilitatea de a controla stimulii senzoriali care actioneaza asupra analizatorilor. Acest lucru este necesar pentru a supravietui intr-o lume in care sunt bombardati cu informatii externe.

Aceasta strategie de compensare poate fi gasita in stiluri de perceptie pe care le auto-dezvolta, ca de exemplu:

  • Prelucrarea printr-un singur organ senzorial: stimulul de la un singur organ senzorial este prelucrat in mod instinctiv.
  • Evitarea perceperii directe: perceperea directa conduce rapid spre suprasolicitare.
  • Inchiderea sistemului senzorial: pentru a diminua sau inlatura bombardamentul senzorial
  • Compenseaza perceperea nesigura a unui organ senzorial cu alti analizatori: tactil si olfactiv mai ales.
  • Rezonanta: se pierde intr-un stimul/este fascinat de un stimul senzorial.

Probleme de I.S. existente la persoanele cu autism – exemple

Hiper-sensibilitate tactila

carla 206

  • Atingerile il dor, prefera sa atinga el pe cineva sau ceva
  • Accepta atingerea doar a anumitor materiale
  • Evita mediile aglomerate
  • Este foarte agitat, se joaca cu degetele peste tot
  • Plange mult si cere mereu ceva
  • Se lupta fizic sau tipand
  • Refuza spalarea pe cap, taierea unghiilor, spalarea pe dinti etc
  • Are preferinta clara pentru anumite mancaruri si haine.

Hiper-sensibilitate auditiva

  • Isi astupa urechile
  • Face singur mult zgomot ca sa blocheze zgomotele altora
  • Ii este teama de animale
  • Ii displac tunetele (furtunile)
  • Doreste sa aiba castile pe urechi
  • Prefera tonurile joase

Prelucrare doar prin intermediul organului vizual

  • Predomina utilizarea organului vizual
  • Realizeaza autostimulare vizuala pentru a ignora stimuli de orice alta natura
  • Poate fi intrerupt doar in cazul in care i se ofera un stimul vizual, de exemplu a intra in campul vizual al copilului

Sugestii

  • Pastrati vizualizarea simpla si usor de organizat.
  • Tineti cont de stimulii senzoriali care-l deranjeaza, in mediul sau
  • Tineti cont de modul in care va prezentati ca educator/specialist in fata copilului – previzibil
  • Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.
  • Tineti cont ca este necesar un timp mai lung pentru
    prelucrarea tuturor informatiilor .

Vigilenta / alerta

Un aspect care joaca un rol important in prelucrarea informatiilor senzoriale este starea de vigilenta/alerta.

Vigilenta/alerta se refera la faptul ca starea de veghe este la un nivel optim astfel incat subiectul reactioneaza adaptativ adecvat.

Starea de alerta poate varia in functie de moment, avand diferite nivele.

Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de:

  • Stimuli cunoscuti/necunoscuti
  • Stimuli asteptati/neasteptati
  • Stimuli siguri/nesiguri
  • Emotii ca: durere, frica, tristete, bucurie
  • Stimuli senzoriali

Prelucrarea stimulilor

Modul de a reactiona la stimulii senzoriali depinde de nivelul de vigilenta/alerta. Uneori nivelul de vigilenta este prea scazut (cand suntem obositi, plictisiti, aproape de adormire), iar alteori prea ridicat (in momentele de suparare, frica, agitatie, nerabdare etc).

Nivelul optim de vigilenta este atunci cand se reactioneaza la stimulii nici prea puternici, nici prea slabi, cand individul reuseste sa selecteze bine stimulii.

Fiecare persoana doreste sa mentina tot timpul zilei un nivel optim de vigilenta/alerta, ca sa reactioneaze cat mai bine. Aceasta se face, inconstient, prin utilizarea stimularii senzoriale.

Stimulii senzoriali au functia de ,,schimbatori de motor” (modalitati de stimulare cu scopul de a schimba nivelul de vigilenta). Acestia au o legatura mare cu organele senzoriale:

  • Activitate la nivelul organului gustativ (are un efect pe o durata scurta de timp). de exemplu: mananci o bomboana, un fruct.
  • Activitate la nivelul organelor vizual si auditiv (efect de scurta durata). de exemplu: privesti un obiect interesant etc.
  • Activitate la nivel tactil (efect de lunga durata). de exemplu: presiunea efectuata asupra umerilor, mainilor etc.
  • • Activitate la nivelul proprioceptiv si vestibular (efect de lunga durata). de exemplu: a face sport/ a urca scarile.

Tehnici de scadere a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism

  • Miscari lente.
  • Activitati sau miscari repetate.
  • Miscari sau activitati fara multe variatii.
  • Activitatile previzibile si dorite duc la linistire.
  • Lucrurile cunoscute duc la calmare.
  • Activitatile de lunga durata.

Tehnici de ridicare a nivelului de vigilenta/alerta la copiii cu autism

  • Miscarile rapide.
  • Schimbarile
    in miscare sau activitati.
  • Includerea schimbarilor in miscari sau activitati creste nivelul de vigilenta/alerta.
  • Prezenta lucrurilor noi ridica nivelul de vigilenta/alerta.
  • Prezenta lucrurilor neasteptate duce la cresterea vigilentei/alertei.
  • Activitati de scurta durata.

Sugestii

  • Inventariati reactiile in urma perceptiilor senzoriale ale copilului cu autism (prin metoda observatiei).
  • Cotati nivelul de alerta in diverse momente ale zilei.
  • Cautati punctele lui forte.
  • Terapia (activitati senzoriale) sau adaptarile (la nivelul materialelor/mediului) pot contribui la ridicarea calitatii vietii si pot crea noi sanse de dezvoltare.

psihopedagog Raluca Cordunianu