Pages Menu
TwitterFacebook

Despre copiii cu autism

 

Ce este autismul ?

image2390Autismul este un sindrom, o tulburare invazivă, pervazivă (engl.) (profundă) a dezvoltării, care are aspecte clinice diferite. Autismul nu este o ramură, o manifestare, a schizofreniei.

Tulburările sunt de origine biochimică şi produc o disfuncţionalitate cerebrală, disfuncţionalitate în preluarea/prelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce duce la izolarea autistului.

Debutul autismului :

  • încă de la naştere sunt semne ale unei dezvoltări anormale;
  • în cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea este normală până în jurul vârstei de 2 ani – 2 ani şi jumătate, după care apare autismul (se pierd toate „achiziţiile” de până atunci – de limbaj, de comunicare, etc.).

De regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de 3 ani deoarece este riscant, poate fi confundat cu intarzierea mintala.

Statisticile arată că proporţia este de o fată la 4 băieţi care sunt afectaţi de autism. Fetelor în schimb, le este specific Sindromul RETT, care face parte din categoria tulburărilor pervazive, invazive, profunde ale dezvoltării.

Mituri despre autism

  • Autismul apare în familiile cu părinţi “reci”!
  • Autismul apare în ţări industrializate, cu societăţi “reci” din punct de vedere afectiv!
  • Autismul apare în anumite grupuri sociale, de exemplu, numai de intelectuali sau numai de muncitori!
  • Autismul nu este determinat de disfuncţionalităţi la nivelul creierului!
  • Copilul manifestă rea-voinţă în a vorbi!
  • Autistul este închis în lumea sa interioară, care este populată de fantezii înfricoşătoare!
  • Autismul este determinat de o adâncă depresie şi este corelat cu o dotare peste medie!

Cauzele autismului

Cercetatorii fac eforturi, inca, sa descopere cauzele autismului. Unul dintre motivele din cauza carora acestea sunt dificil de identificat este faptul ca simptomele tulburarilor din spectrul autismului variaza destul de mult de la un individ la altul. In plus, se presupune ca autismul ar putea fi declansat de combinatia dintre mai multi factori, nu doar de unul singur.

Chiar daca specialistii nu au reusit sa descopere cu exactitate elementele care stau la baza declansarii autismului, printre cauzele care se presupune ca ar fi vinovate de prezenta tulburarilor din spectrul autismului s-ar putea numara:

  • mostenirea unor anomalii cromozomiale si genetice
  • utilizarea de antidepresive in primele 3 luni de sarcina
  • deficit nutritional in prima parte a sarcinii si lipsa de acid folic
  • varsta inaintata a mamei
  • climatul ploios
  • greutate scazuta la nastere si anemie neonatala
  • unele infectii materne in timpul sarcinii (cum ar fi rubeola)
  • expunerea la poluanti chimici in timpul sarcinii
  • poluarea atmosferica accentuata
  • privarea de oxigen a creierului copilului la nastere
  • nasterea prematura
  • mercurul existent in compozitia vaccinurilor.

S-a demonstrat stiintific faptul ca exista unele conditii medicale care au fost asociate cu prezenta tulburarilor din spectrul autismului la copii. Cele mai frecvent intalnite sunt:

  • tulburari genetice – sindromul x fragil, sindromul Angelman, scleroza tuberoasa si sindromul duplicarii cromozomului 15
  • tulburari gastrointestinale – enterocolite, boli inflamatorii intestinale, constipatie cronica, intoleranta la lactoza, colite, esofagite, gastrite, duodenite, etc.
  • convulsii – s-a constatat ca epilepsia apare la aproximativ 39% dintre copii care sufera de autism
  • tulburari ale somnului
  • dificultati de procesare a senzatiilor – hipersesibilitate sau hiposensibilitate la unele sunete, atingeri, lumina sau intuneric
  • pica – dorinta de a manca lucuri care nu sunt alimente
  • icter. In urma unui studiu de amploare s-a constatat faptul ca bebelusii cu
    bilirubina ridicata au manifestat in proportie mai mare, fata de ceilalti copii cu valori normale ale bilirubinei, tulburari din spectrul autist.
  • fenilcetonuria netratata
  • neurofibromatoza
  • sindromul alcoolismului fetal
  • tonus muscular scazut – aproximativ 30% dintre copii cu autism au un tonus muscular scazut care poate limita abilitatile motorii
  • alergii si imunitate scazuta – manifestate prin prezenta eruptiilor, sensibilitati gastrointestinale, ale urechii dar si alte tipuri de infectii.

 Grade de afectare a copiilor cu autism

Gravitatea autismului variaza de la sever la usor, iar acesta se intersecteaza cu diverse nivele de inteligenta care, si acestea, variaza de la dificultati profunde de învatare, pîna la nivele normale de inteligenta sau, în cazuri mai rare, la inteligenta superioara, chiar aproape de genialitate (asa numitii ‘savanti’/ ‘autistic savants’). Acestia din urma au un talent special, “insule de genialitate”, în anumite domenii: de ex., calcule matematice facute cu o incredibila viteza , calcule calendaristice (ex. Kim Peek, o enciclopedie –a memorat peste 7,600 carti- si un geniu în calcule calendaristice; el este cel care a inspirat personajul Raymond Babbitt din filmul “Rain Man” ), muzica (ex. cazul lui Leslie Lemke, adult cu tulburare de dezvoltare si cu paralizie cerebrala, care, desi nu a studiat pianul, compune muzica si poate cînta sute de piese dupa ce le-a auzit o singura data), arta -desen, pictura, grafica, etc- (ex. Richard Wawro, adult cu autism din Scotia, pictor recunoscut la nivel international), computere, domenii în care nu sînt necesare comunicarea sau alte abilitati sociale.

Totusi, aproximativ 70-75% dintre persoanele cu autism au un nivel scazut de functionare intelectuala (diverse grade de retardare intelectuala, de la usor la sever) si adaptativa. Autismul mai poate fi asociat cu alte probleme cum ar fi: epilepsie (25-30% dintre persoanele cu autism) , hiperactivitate, dislexie, paralizie cerebrala, s.a.

Prognostic referitor la evolutia copiilor cu autism

Prognosticul depinde de severitatea simptomatologiei initiale si de alti factori cum ar fi aptitudinile lingvistice (de ex, prezenta limbajului expresiv) si nivelul intelectual general. Astfel, prognosticul cel mai favorabil îl au cei cu retard mental usor sau cei cu un nivel intelectual aproape normal si care achizitioneaza abilitati de limbaj, chiar limitate, înainte de 5 ani si care beneficiaza totodata de o interventie educationala precoce si intensiva.

Prognosticul e mult mai bun daca copilul a fost plasat într-un program educational intens si foarte structurat înca de la vîrsta de 2- 3 ani. Cu o interventie adecvatã si timpurie, multe comportamente tipice autismului pot fi ameliorate pîna la punctul în care unii copii sau adulti pot parea, pentru persoane neavizate, ca nu mai au autism.

Totusi autismul are o evolutie continua. La copiii de vîrsta scolara si la adolescenti sunt frecvente achizitiile în dezvoltare în unele domenii, de exemplu, cresterea interesului pentru activitatea sociala. Apar însa
probleme speciale cum ar fi cele legate de sexualitate sau posibilul debut al epilepsiei.

Adolescenta reprezinta deseori o perioada de schimbari majore: la unii indivizi comportamentul se poate deteriora, pe cînd la altii se amelioreaza unele dificultati. Aproximativ 30% dintre persoanele cu autism manifesta o deteriorare temporara a simptomelor, în timp ce la circa 20% deteriorarea poate deveni permanenta (creste hiperactivitatea, agresivitatea, ritualurile si stereotipiile, apar dificultatile de limbaj, regresie a competentelor sociale, inertie în nivelul de activitate). De ex., dupa literatura de profil, la pubertate este posibila o regresie a limbajului în 10% din cazuri.

Marea majoritate a persoanelor atinse de autism continua sa prezinte probleme majore la vîrsta adulta mai ales în domeniul interactiunilor sociale. Un numar foarte mic de persoane cu autism (1-2%) sunt capabile sa traiasca independent si sa lucreze într-un mediu neprotejat, iar mai putin de o treime capata un anumit grad de autonomie partiala. Daca beneficiaza de formare vocationala adecvata care sa le permita sa achizitioneze abilitati necesare (specifice muncii, dar si sociale) pentru a obtine si pastra un loc de munca, acestia pot fi lucratori foarte buni si apreciati. Însa chiar si cei mai activi dintre adultii cu autism continua, de regula, sa prezinte probleme în interactiunea sociala si în comunicare, iar paleta de preocupari si activitati este considerabil restrînsa. În unele cazuri, la persoanele care sînt mai constiente de problemele lor sociale, poate aparea depresia.    Autismul nu protejeaza o persoana de aparitia unor alte boli, de exemplu a celor psihice.

Chiar daca la aceasta data autismul este considerat o conditie pe întreaga viata, nu poate fi vindecat, nu înseamna ca nu se poate face nimic pentru persoanele cu autism, ca acestea sînt ‘irecuperabile’, condamnate fiind la viata izolata si terna.

Diagnosticarea si interventia timpurie, urmate de tratament specific si individualizat pot face ca persoanele cu autism sa progreseze, sa atinga maximul potentialului lor si sa traiasca o viata demna si multumitoare. O mica parte dintre cei înalt functionali pot chiar sa ajunga sa învete sa functioneze într-un mod care sa nu se distinga de “norma”, chiar daca ei trebuie sa depuna eforturi considerabil mai mari decît noi, cei “normali” pentru a duce o existenta “normala”.

Idei false despre autism

Fals: Autismul este o boala psihica sau mentala.

Real: Autismul este o tulburare de dezvoltare de natura neurobiologica.

Fals: Parintii sînt de vina pentru ca copilul lor are autism.

Real: Desi la aceasta ora nu se cunoaste cauza (cauzele) specifica a autismului, cercetarile sugereaza drept cauze primare factori genetici si disfunctii biologice, neurologice la nivelul sistemului nevos central. Teoria emisa de psihiatrul Bettleheim ca autismul este cauzat de mame reci si distante si care nu ofera copilului afectivitate este total eronata. Din nefericire, unele familii continua sa se simta vinovate, sînt facute de unii profesionisti sa se simta vinovate pentru tulburarea copilului lor.

Fals:
Copiii cu autism sînt retardati.

Real: Desi retardul mintal coexista frecvent cu autismul, nu toti copiii cu autism au retard. Coeficentul de inteligenta al copiilor cu autism poate varia de la foarte scazut pîna la foarte ridicat.

Fals: Copiii cu autism sînt copii obraznici care vor sa se poarte rau, sa manipuleze.

Real: Copiii cu autism pot avea uneori un comportament agitat sau agresiv. Exista mai multe motive pentru care anumiti copii se pot manifesta astfel: confuzie datorita dificultatilor de comunicare, dificultati de a “citi” semnele sociale si contextuale, supra-senzitivitate senzoriala, slaba toleranta la schimbare, nivel ridicat de anxietate, etc. Însa aceste comportamente nu sînt, în general, “alese” de copil. Ei încearca sa faca fata la cerintele mediului, care pot sa nu aiba nici un sens pentru ei.

Fals: Oamenii se pot vindeca sau depasi autismul.

Real: La aceasta data nu se cunoaste nici un leac pentru autism. Acesta este o conditie pe viata. Însa, cu interventie timpurie, programe terapeutice si educationale adecvate, se pot face multe pentru maximizarea independentei persoanei cu autism, iar caracteristicile vizibile asociate autismului pot deveni mai putin pregnante, în unele cazuri chiar invizibile pentru cei neavizati. Cu toate acestea, dificultatile de relationare sociala, de comunicare sociala ramîn pe toata durata vietii.

Fals: Persoanele cu autism evita contactul vizual cu ceilalti.

Real: Persoanele cu autism pot evita contactul vizual sau pot privi catre cineva într-un mod atipic. Pot folosi, de exemplu, privirea periferica atunci cînd vorbesc cu cineva. Anumite persoane cu autism pot sa nu fie capabile de a procesa mai multe informatii furnizate pe cale senzoriala venite în acelasi timp. De ex., poate sa nu fie capabila de a asculta pe cineva care vorbeste si sa priveasca în acelasi timp la persoana respectiva. Poate sa îi fie mai usor sa proceseze informatiile verbale daca priveste înalta parte.

Fals: Persoanele cu autism pefera sa fie izolate, singure si fara prieteni.

Real: Persosnele cu autism, ca toti ceilalti oameni, cu nevoi si preferinte individuale referitoare la modul de a-si petrece timpul liber. Unii dintre ei prefera sa fie singuri în cea mai mare parte a timpului, altii cauta companie, însa le lipseste abilitatea de a interactiona cu usurinta cu cineva. Pentru unele persoane lipsa abilitatilor necesare de a avea relatii cu ceilalti oameni poate fi deosebit de fustranta si poate duce la depresii.

Fals: Autismul este un handicap atît de grav si fara scapare încît nu se pot face prea multe lucruri pentru aceste persoane.

Real: Autismul este o tulburare complexa, dar toate persoanele cu autism pot învata abilitati care sa le permita sa traiasca, sa munceasca si sa se distreze în cadrul comunitatii. Interventia timpurie, planificarea educationala adecvata si solida si funizarea de informatii
corecte despre autism catre toti cei care sînt implicati în viata acestor persoane sînt estentiale pentru asigurarea unui viitor bun pentru ele. Pintr-o educatie adecvata, prin cunoasterea nevoilor si preferintelor individuale, prin spijin tintit si acces la toate oportunitatile comunitatii, pesoanele cu autism pot duce o viata satisfacatoare si productiva.

Cum se manifestă copiii cu autism ?

 

Anomalii în autism în relaţia cu obiectele şi persoanele

  • un copil cu autism stabileşte rar contactul vizual (sau chiar deloc) cu obiecte şi/sau persoane;
  • fixaţiile sunt specifice copiilor cu autism;
  • copilul cu autism poate fi anxios, neliniştit, nervos, agasat atunci când este solicitat de ceilalţi pentru că nu întelege ce trebuie să facă, reacţionează aparte pentru că are dificultăţi de preluare/prelucrare a informaţiei;
  • contactul vizual nu este utilizat când vrea să atragă atenţia sau când trebuie să fie el atent; în funcţie de specificul copilului cu autism, contactul vizual poate fi realizat dupa vârsta de 8-12 luni sau chiar dupa 10 ani (!);
  • copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune în locul altuia;
  • copiii cu autism nu înţeleg valoarea sentimentelor, dar au propriile sentimente pe care însă nu le pot exprima din cauza afecţiunii cerebrale, nu sunt niste introvertiţi;
  • nu utilizează jocul interactiv, nu imită;
  • copilul cu autism are stereotipii (mecanism previzibil) prin care îşi provoacă stimuli pe care-i poate controla;
  • se ataşează de obiecte neobişnuite;
  • nu au iniţiativă proprie, însă o parte dintre ei pot fi învăţaţi să iniţieze singuri;
  • la schimbările din mediul înconjurător, o parte dintre aceştia sunt nervoşi, anxioşi.

Senzorio – motricitatea la copiii cu autism

  • toate funcţiile senzoriale pot fi afectate în cazul copiilor cu autism;
  • scraşnesc din dinţi, îşi provoacă stimuli vizuali (mişcarea maşinii pe podea timp îndelungat, reclame TV, videoclipuri, muzică, lucruri strălucitoare -flacăra, bec, staniol, etc.), îşi balansează corpul;
  • în funcţie de copil, activitatea motorie spontană poate fi redusă sau crescută;
  • pot avea anomalii alimentare (mănâncă alimente acre -lămâi sau iuţi -ceapă; preferă măncare de o anumită culoare – numai albă, nu le plac alimentele roşii, etc.; desfac sandwich-
    ul şi mănâncă separat pâinea de conţinut; desfac biscuiţii cu cremă şi mănâncă numai crema de pe ei;nu mănâncă mâncare gătită );
  • unii copii cu autism sunt deranjaţi de zgomote neînsemnate, pe când, zgomote puternice nu-i afectează ;
  • unii copii cu autism sunt distraşi de o rază de lumină care intră pe fereastră.

Comunicare şi limbaj în autism

  • copilul cu autism poate fi verbal şi non-verbal;
  • copilul cu autism care nu are probleme de limbaj, are probleme la nivelul comunicării şi intercomunicării;
  • persoanele cu autism au dublu handicap: autism şi întârziere mintală (nu este factor determinant în diagnosticarea autismului);
  • înfăţişarea autistului este, de multe ori, inexpresivă, însă nu trebuie generalizat;
  • interpretează ceea ce se întamplă în jurul lor în mod inadecvat;
  • când limbajul există, tonul, intensitatea, intonaţia acestuia sunt anormale, însă în grade diferite de la unul la altul;
  • reacţionează pavlovian: reproduc la persoana a II-a vorbind despre sine („mănânci” în loc de „mănânc”, „vrei la toaletă” în loc de „vreau la toaletă”, „ţi-e sete” în loc de „mi-e sete”, etc.).

Emoţiile în autism

  • copiii cu autism au emoţii, dar nu ştiu să şi le manifeste;
  • pot plânge sau râde bizar;
  • pot sa nu plângă atunci când se lovesc.

Funcţiile intelectuale în autism

  • statistic, 80% dintre copiii cu autism au întârziere mintală uşoară sau severă;
  • pot excela în ceea ce priveşte o performanţă de la nivel spaţial, video şi de memorie (învaţa titluri de cărţi de la o anumită editură, calendare, date de referinţă în sport, etc.);
  • atenţia poate fi îmbunătaţită prin implicarea în acţiuni care le fac placere.

Elemente comportamentale autiste raportate la varsta copilului:

are deja 3 luni, dar

  • nu reacţionează la sunete puternice;
  • nu-şi observă mâinile până la 2 luni;
  • nu urmăreşte obiecte în
    mişcare până la 2 sau 3 luni;
  • nu apucă şi ţine obiecte în mână până la 3 luni;
  • nu zâmbeşte celorlalţi până la 3 luni;
  • nu-şi poate susţine capul foarte bine până la 3 luni;
  • nu se întinde după jucării până la 3 sau 4 luni;
  • nu gângureşte până la 3 sau 4 luni;
  • nu duce obiectele la gură până la 4 luni;
  • începe să gângurească, totuşi, nu poate imita nici un sunet creat de adult până la 4 luni;
  • nu împinge cu picioarele pe o suprafaţă fermă atunci când se află sub picioarele lui;
  • nu poate mişca unul sau ambii ochi în toate direcţiile;
  • îşi încrucişează privirea aproape tot timpul (în primele luni este un lucru întâlnit uneori);
  • nu acordă atenţie unor evenimente noi din mediu sau este foarte afectat de aceste evenimente noi;
  • înregistrează o pierdere bruscă de abilităţi pe care deja le dobândise.

are deja 7 luni, dar

  • musculatura nu se dezvoltă şi este foarte slăbuţ;
  • pare foarte moale, asemeni unei păpuşi;
  • apucă doar cu o singură mână;
  • refuză să îmbrăţişeze;
  • nu arată afecţiune deloc faţă de o persoană care îl îngrijeşte;
  • nu agreează să stea în preajma celorlalţi;
  • unul sau ambii ochi în mod constant se duc spre interior sau exterior;
  • sensibilitate crescută la lumină;
  • nu reacţionează la sunetele din jur;
  • are dificultăţi în a duce un obiect la gură;
  • nu întoarce capul pentru a detecta sursa sunetului până la 4 luni;
  • nu se poate rostogoli de pe spate pe burtă sau invers până la 5 luni;
  • nu are iniţiative de a zâmbi până la 5 luni;
  • nu poate sta în fund cu ajutor până la 6 luni;
  • nu se îndreaptă în mod activ spre obiecte până la 6 sau 7 luni;
  • nu urmăreşte obiecte cu ambii ochi la distanţe mici până la 7 luni;
  • nu-şi lasă greutatea corpului pe picioare până la 7 luni;
  • nu gângureşte până la 8 luni;
  • nu arată nici un interes în jocuri ca ,,cucu-bau” până la 7 luni;
  • prezintă o pierdere bruscă de abilităţi pe care le achiziţionase anterior.

are deja 1 an, dar

  • nu se târăşte;
  • nu antrenează tot corpul în momentul în care se târăşte (pentru mai bine de o lună);
  • nu poate sta în picioare cu sprijin;
  • nu caută obiecte ascunse în faţa ochilor săi;
  • nu spune nici un cuvânt;
  • nu imită gesturi ca fluturatul din mână;
  • nu arată cu degetul spre obiecte sau imagini;
  • experimentează o pierdere bruscă de abilităţi achiziţionate anterior.

are deja 2 ani, dar

  • nu poate merge până la 18 luni;
  • nu dezvoltă abilitatea de a călca corect (călcâi – vârfuri) după câteva luni de mers sau merge doar pe vârfuri;
  • nu rosteşte nici cincisprezece cuvinte;
  • nu foloseşte propoziţii simple până la vârsta de 2 ani;
  • până la 15 luni nu ştie funcţiile obiectelor uzuale (periuţă, telefon, furculiţă, lingură);
  • nu imită acţiuni sau cuvinte până la sfârşitul acestei perioade;
  • nu îndeplineşte instrucţii simple până la vârsta de 2 ani;
  • nu poate împinge o jucărie cu roţi până la această vârstă;
  • prezintă o pierdere a abilităţilor acumulate anterior.

are deja 3 ani, dar

  • obişnuieşte să cadă şi urcă cu greutate scările;
  • are o salivare abundentă sau vorbeşte cu dificultate;
  • nu poate construi un turn din patru cuburi;
  • îi este dificil să manipuleze obiecte mici;
  • nu poate copia un cerc până la vârsta de 3 ani;
  • nu poate comunica în fraze scurte;
  • nu este implicat în jocul de rol;
  • nu înţelege instrucţii simple;
  • prezintă interes scăzut faţă de alţi copii;
  • dificultăţi în separarea de mamă sau persoana care are grijă de copil;
  • contact vizual foarte puţin sau deloc;
  • interes redus faţă de jucării;
  • prezintă o pierdere remarcabilă a abilităţilor achiziţionate anterior

are deja 4 ani, dar

  • nu poate arunca mingea deasupra capului;
  • nu poate sări pe loc;
  • nu poate pedala o tricicletă;
  • nu poate ţine un creion între degetul mare şi celelalte degete;
  • are dificultăţi în a mâzgăli;
  • nu poate construi cu patru cuburi;
  • încă plânge atunci când părinţii pleacă;
  • nu arată interes pentru jocurile interactive;
  • ignoră ceilalţi copii;
  • nu răspunde persoanelor din afara familiei;
  • nu se implică în jocurile fantastice;
  • se împotriveşte activităţilor ca îmbrăcat, dormit sau mers la toaletă;
  • nu se poate controla când este supărat;
  • nu poate copia un cerc;
  • nu formează propoziţii din mai mult de trei cuvinte (propoziţii cu sens);
  • nu foloseşte ,,eu” sau ,,tu” în mod corect;
  • prezintă o pierdere a abilităţilor achiziţionate anterior.

are deja 5 ani, dar

  • acţionează foarte temător sau timid;
  • acţionează foarte agresiv;
  • este incapabil să se separe de părinţi fără proteste majore;
  • arată puţin interes în jocul cu alţi copii;
  • refuză să răspundă celorlalte persoane, fie răspunde superficial;
  • foloseşte rar fantezia sau imitaţia în joc;
  • este nefericit sau trist o mare parte a timpului;
  • nu se angajează în activităţi diverse;
  • refuză oameni sau pare retras;
  • nu exprimă o paletă mai largă de emoţii;
  • are dificultăţi în a mânca, a dormi sau a merge la toaletă;
  • nu poate face diferenţa între fantezie şi realitate;
  • pare foarte pasiv;
  • nu poate înţelege comenzi formate din două părţi (legate cu prepoziţii);
  • nu-şi poate spune în mod corect numele;
  • nu foloseşte corect pluralul sau timpul trecut atunci când vorbeşte;
  • nu vorbeşte despre activităţile zilnice sau despre experienţele avute;
  • r

  • nu poate construi un turn din şase sau opt cuburi;
  • pare inconfortabil cu a ţine un creion în mână;
  • are probleme la îmbrăcat sau dezbrăcat;
  • nu se poate spăla pe dinţi;
  • nu se poate spăla pe mâini;
  • prezintă o pierdere bruscă de abilităţi achiziţionate anterior.