Pages Menu
TwitterFacebook

Comunicarea totala

Comunicarea totala in autism

Definitia comunicarii totale = acea comunicare în care ai dreptul şi poţi utiliza toate formele de comunicare posibile:

  • comunicarea verbală
  • comunicarea non-verbală
  • mimică
  • pictograme
  • fotografii
  • obiecte
  • postura
  • sunete
  • onomatopee

Cel care transmite mesajul trebuie să adapteze tipul de comunicare la capacităţile copilului si la particularitatile sale de intelegere.

Comunicarea totală conduce la dezvoltarea comunicarii verbale.

Avantajele comunicarii totale:

  1. Se adresează mai multor organe de simţ : vizual, auditiv, tactil;
  2. Timpul de receptare al mesajului este mai lung;
  3. Mesajul este transmis în formă concretă;
  4. Mesajul este transmis în aceeaşi formă: vede acelaşi pantof, aceeaşi cană => are formă constantă;
  5. Mesajele vizuale insotite de exprimarea verbala sunt mai uşor de diferenţiat fata de cele exprimate doar verbal
  6. Este suficientă motricitate grosieră in receptarea si transmiterea mesajului.

Atitudini de bază în comunicarea totală

  • Însoţim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala.
  • Folosim puţine cuvinte pentru a face legătura între cuvânt şi obiect;
  • Copilul trebuie învaţat să folosească obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor.
  • Să ne asigurăm că este atent cand transmitem mesajul;
  • Comunicarea trebuie să se facă într-un spaţiu potrivit, structurat (copilul să aibă un loc al lui la masa, un loc permanent pentru orarul cu pictograme, locul unde se joacă etc);
  • Linişte (în spaţiul structurat se elimină zgomotele);
  • Peste tot folosim pictograme pentru a şti copilul ce se întâmplă în fiecare zona din spatiul sau de viata;
  • Nu dăm mai multe comenzi odată;
  • Oferim copilului timp pentru reacţie dupa ce i-am dat o sarcina. O parte dintre copii au nevoie de 3 secunde timp de reactie;
  • Primele denumiri de obiecte invatate să fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu;

Nivelele comunicarii totale

Nivel non-simbolic

Comunicăm un mesaj non-simbolic prin obiecte însoţite de cuvinte.

Nivel pre-simbolic

nivel-presimbolic

Nivel simbolic

nivel_simbolic

Utilizam pictograme pentru a arăta o simbolistică (ex.: pictograma cu o pasăre cu aripile deschise arată zborul, pictograma cu un om cu mâinile pe piept şi o lumânare arată moartea).

In cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul non-simbolic şi ajungem la nivelul simbolic.

Instrumente de comunicare şi vizualizare

Brelocul – facem o gaură în pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului şi le introducem in breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit;

Placematul – punem pictograme cu tipuri de mâncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe masă pentru tacâmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;

Orarul sau tabla cu pictograme

  • Atunci când termină o activitate, copilul cu autism
    întoarce pictograma respectivă şi trece la următoarea;
  • La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme;
  • Avem prima dată orar cu obiecte şi mai apoi orar cu pictograme.

Ceasul cu pictograme

ceasul_cu_pictograme

  • arătătorul mic să fie de aceeaşi culoare cu ora;
  • arătătorul mare să fie de aceeaşi culoare cu minutele;
  • la început punem puţine pictograme şi folosim activităţi zilnice (prânz, somn, joacă);
  • ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligenţă flexibilă.

Dulapul sau raftul cu pictograme

  • poate fi un suport;
  • poate fi un flanelograf;
  • poate fi un dulap cu rafturi;
  • de preferinţă pictogramele e bine să fie aşezate pe verticală, dar nu e greşit nici pe orizontală;
  • pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele şi cuvântul ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma, pentru că, în timp, vom scoate pictogramele şi va rămâne doar cuvântul.

Agenda cu pictograme

  • Seamănă cu una obişnuită, dar este adaptată pentru persoanele cu autism;
  • La început vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvânt;
  • Mai târziu introducem cifrele (orele):
    • pictogramă
    • pictogramă + cuvânt
    • pictogramă + cuvânt + oră.

agenda_cu_pictograme

Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respectă culorile alese. Întotdeauna „luni” va fi scris cu verde, „marţi” cu roşu, „miercuri” cu mov,
etc.

În dreptul fiecărei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele săptămânii. Lângă „luni” punem o bulină (pentru ziua I a săptămânii), lângă „marţi” punem două buline (ziua a II-a), etc.

C.V.-ul copilului cu autism sau CARTEA VIEŢII

Cartea vietii = un album în care sunt puse în ordine cronologică fotografii care reprezintă stadiile vieţii (marchează evenimente importante din evoluţia copilului);

Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor fi marcate cu o anumită culoare (ex. pag. 1 – chenar roşu);

Fiecare pagină va avea un titlu:

  • pag.1 – EU (copilul) – evenimente importante din viata copilului, chenar roşu;
  • pag.2 – FAMILIA MEA – membrii familiei în poze separate sub care sunt scrise numele acestora, chenar portocaliu;
  • pag.3 – RUDELE MELE – poze + nume, chenar galben;
  • pag.4 –VECINII MEI – fotografii + nume, chenar de altă culoare;
  • pag.5 – COLEGII MEI – fotografii + nume, chenar de altă culoare;
  • pag.6 – instituţiile importante în care a fost copilul: grădiniţă, şcoala, spital, cabinetul terapeutului, diferite locaţii în care merge frecvent – poză + denumire; pagină marcată cu verde;
  • pag.7 – pagina ce marchează schimbările pe plan fizic (poze cu copilul bebeluş, stând în şezut, mergând în patru labe, mergând în picioare, mergând la grădiniţă, la şcoală, poze în care este surprinsă variaţia de greutate dacă a slăbit sau s-a îngrăşat între timp, apariţia pilozităţii, etc.) – chenar albastru;
  • pag.8 – pagină ce conţine poze pentru explicarea noţiunilor de sexualitate – chenar albastru deschis;
  • pag.9 – pagină marcată cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit

Cercul social

cercul_social

  • persoana cu autism se află în centru;
  • în cercul apropiat pozei autistului sunt puse pozele cu membrii familiei;
  • în următorul cerc vor fi persoane cu care intră des în contact (învăţătorul, terapeutul, vecinul cu care se joacă zilnic copilul, colegul de bancă, etc.)

Timpul rămas până la un eveniment

  • se utilizeaza pentru a se explica copilului cât timp mai este până la un eveniment anume;
  • – atunci când, spre exemplu, copilul întreabă în mod repetat când este ziua lui, iar până la aniversare mai sunt patru zile, se aşează lângă patul acestuia cinci pictograme:
  • timp_ramas
  • pe măsură ce se consumă o zi, copilul întoarce pictograma corespunzătoare zilei respective.

Principiile vizualizării

Vizualizarea = comunicarea unui mesaj în mod vizual.

  1. Copilul cu autism trebuie să înveţe semnificaţia mijlocului de comunicare şi vizualizare.
  2. Oferiţi ajutor individualizat!
  3. Conduce-ţi copilul cu autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare!
  4. Fiţi perseverenţi ( controlaţi frica de eşec)!
  5. Instrumentul de comunicare si vizualizare trebuie individualizat.
  6. Locul instrumentului trebuie să fie unul vizibil, accesibil copilului, într-un loc disponibil.
  7. Instrumentul de comunicare si vizualizare va fi numit printr-un singur termen, care va fi folosit de toţi membrii familiei autistului.
  8. Termeni comuni – utilizarea unor termeni cunoscuţi de către copil şi utilizaţi de către toţi cei care intră în contact cu copilul.
  9. Modificările în orarul cu pictograme se fac seara, pentru a doua zi.
  10. Consecvenţă – toată lumea, zilnic, trebuie să folosească instrumentul de comunicare si vizualizare.
  11. Observaţi reacţiile persoanei cu autism în momentul în care utilizează instrumentul, pentru a înţelege dacă acesta e potrivit pentru el. Instrumentul de comunicare şi vizualizare se poate adapta în funcţie de reacţiile copilului.
  12. Utilizaţi instrumentul de comunicare si vizualizare permanent!
  13. Realizati programul cu pictograme pentru o durata de timp cât poate înţelege copilul (de la program cu 2 pictograme -> program pentru toată ziua).
  14. La multi copii trebuiesc întoarse pictogramele ce reprezinta activitatile ce le-au terminat de facut.
  15. Dacă apar modificări în programul zilei, semnalaţi-le în program, dar fără a abuza de acest principiu.
  16. Sortaţi pictogramele în ordine alfabetică sau pe domenii. Fiecare categorie de pictograme trebuie să fie pe o anumită culoare.

Exemplu: pictogramele cu emoţii intră în aceeaşi categorie:

  • se lipeşte pe un carton o coală de hârtie roşie
  • pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste care s-a lipit coala roşie, apoi se vor decupa.astfel incat pe marginile fiecarei pictograme să rămână un chenar roşu de 1cm

emoticon

  • obiectele din casă pot fi toate pe un chenar albastru,
  • animalele pot avea un chenar verde, etc.

Cum ştim dacă instrumentul de comunicare şi vizualizare este eficient?

Răspunzând la următoarele întrebări:

  • Este instrumentul folosit destul de consecvent?
  • Înţelege copilul cu autism rostul, funcţia instrumentului? Ce informaţie se oferă?
  • Instrumentul este adaptat nivelului şi structurii copilului?
  • Sunt oferite prea multe sau prea puţine informaţii (pictograme utilizate)?
  • Instrumentul stă într-un loc accesibil?
  • Instrumentul este realizat suficient de individualizat?

Obiectivele programului cu pictograme:

Lucru cu pictograme pe echipe - curs autism 350

Diminuarea stării de nesiguranţă

activităţile ce urmează devin previzibile

Dezvoltarea independenţei, autonomiei

dependenţa faţă de adult va fi inlocuita de dependenta de orarul cu pictograme

Dezvoltarea flexibilităţii

activităţile din programul cu pictograme nu se vor desfasura în aceeaşi ordine zilnic. La început ordinea e strictă, dar treptat se schimbă ordinea între ele.

Idei greşite despre programul cu pictograme:

1. Programul cu pictograme e cel mai bun la pentru copii cu autism.

  • nu trebuie să generalizăm, pentru că nu e necesar să-l folosim la toţi.
  • la unii copii e nevoie de program cu obiecte, iar altii pot utiliza un program scris

2. Toate evenimentele dintr-o zi trebuie marcate cu pictograme.

  • nu toate evenimentele, pentru că persoanele cu autism trăiesc, in general, în prezent, nu sunt framantate de trecut si nu-si fac griji cu privire la viitor. Marcăm doar activităţile ce trebuie executate,cele introiectate nu le punem, iar cele relaxante le putem folosi ca recompensă.

3. Părintele, educatorul hotărăşte în totalitate conţinutul programului cu pictograme.

  • la început programul va fi realizat de adult, iar treptat va fi angrenat şi copilul în alcătuirea programului.
  • pentru a alege activităţi, îi arătăm copilului două pictograme cu doua activitati din care el va alege.
  • Daca el poate sa se implice in realizarea programului inseamna ca el se implica în administrarea propriei vieţi.

4. Activitatea hotărâtă trebuie realizată în mod obligatoriu.

  • Pot exista exceptii si se poate modifica programul, dar cu copilul de faţă.

5. Zilele arată cam la fel.

  • până învaţă activităţile de rutină vom menţine un orar fix, iar apoi se vor face schimbări.
  • activităţile se pot face în ordine diferită

6. Toţi copii beneficiază de acelaşi program cu pictograme într-o clasă

  • e ineficient in cazul copiilor cu autism .
  • programul trebuie individualizat pentru fiecare copil.