Pages Menu
TwitterFacebook

Postat on Iun 14, 2017 in Terapii autism

Ce șanse reale de recuperare au copiii cu autism în România?

Ce șanse reale de recuperare au copiii cu autism în România?

Anca Dumitrescu, primul specialist român acreditat internațional în terapia ABA, îți spune ce opțiuni există!

Autismul este tulburarea centrală din cadrul unui întreg spectru de tulburări neuro-psihice și de dezvoltare, cunoscut sub numele de Tulburari de spectru autist. 1 din 46 de băieţi şi 1 din 84 de fete suferă de tulburare din spectrul autist.

Autismul nu are doar o singură formă de manifestare, ci mai multe, cauzate de combinații diferite între factorii genetici și cei externi, de mediu. Cauzele specifice ramân încă  necunoscute. Simptomele autismului pot fi identificate timpuriu, uneori chiar de la vârsta de 9 luni, majoritatea semnelor devenind insă evidente după vârsta de 1 an. Șansele recuperării cresc semnificativ atunci când terapia începe de la cea mai fragedă vârsta.

Anca Dumitrescu, președintele ATCA – Asociația de Terapie Comportamentală Aplicată si primul specialist român acreditat în terapia ABA, explică opțiunile pe care le are la dispoziție un părinte care are un copil cu autism în România.

Anca Dumitrescu
“Conform Raportului Standardelor Naționale – un raport comprehensiv și detaliat publicat de către NATIONAL AUTISM CENTER, intervențiile cu rezultate dovedite științific în tulburările de spectru autist sunt cele care au la bază ABA (Applied Behavior Analysis). ABA este o știință a comportamentului uman.

Este un proces de aplicare sistematică a intervențiilor bazate pe principiile învățării cu scopul de a îmbunătăți comportamentele adaptative și achizițiile necesare adaptării la mediu. În analiza aplicată a comportamentului, se evaluaza mediul în care trăiește o persoană, sunt analizate antecedentele și consecințele comportamentului, apoi se fac anumite schimbări ale acestor variabile cu scopul de a produce îmbunătățiri semnificative în comportamentul persoanei evaluate, atât pentru beneficiul prporiu al persoanei cât și în sensul adaptării acestuia la cerințele mediului social .”, spune Anca Dumitrescu.

Observarea directă a comportamentelor vizate este un element cheie al acestei abordări. Pe baza analizei funcționale se descoperă relația dintre mediu și comportament-eliminând subiectivismul și bazându-ne pe date concrete, putem lua ulterior cele mai bune decizii de modelare comportamentală.

“ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM, dar este terapia cu cele mai bune rezultate în recuperarea autismului. Rezultatele cercetărilor în urma aplicării ABA în cazul copiilor cu tulburări de spectru autist arată că dacă terapia este începută la vârstă foarte mică (2 ani, sau chiar mai devreme) este intensivă (20-30 până la 40 de ore de terapie pe săptămână) iar copilul este implicat într-un program de terapie fără întrerupere timp de minimum 2 ani, până la 50% dintre copii pot fi recuperați.”, sustine Anca Dumitrescu, primul specialist român acreditat în terapia ABA.

Semnele autismului pot fi identificate de un specialist încă de la 10 luni, ceea ce înseamnă că de la această vârstă se poate crea un plan de intervenție comportamentală.

Fiecare copil poate face progrese în terapie, pentru că ABA este un program de învățare care își propune să modifice comportamentul copilului în mod sistematic și intensiv.

Sistemul are obiective clar formulate, împărțite în sarcini mici, astfel încât evoluția copilului să poată fi măsurată permanent. Întărirea comportamentului se face prin recompensare, întreg sistemul funcționând pe baza acestor întăritori, fie materiali, fie sociali.

Obiectivele sunt împărțite în pași mici, pe care fiecare copil să-i poată atinge, iar atunci când cerința este prea mare, se dă un pas înapoi până când copilul poate reuși, apoi se trece la pasul următor.

Succesul în terapie depinde de 4 factori majori:
•    Vârsta copilului la intrarea în program;
•    Potențialul copilului: nivelul cognitiv, stabilitatea atenției, capacitatea de înțelegere a abstractului și autostimularile;
•    Gradul de implicare a familiei – trebuie să existe echilibru între nivelul cerințelor din terapie și nivelul cerințelor familiei.
•    Profesionalismul echipei și coordonatorului.

“Nu se poate spune de la început care vor fi progresele și cât va recupera copilul.

Fiecare copil este diferit, iar planul de intervenție terapeutică trebuie adaptat continuu, în funcție de nivelul de dezvoltare a abilităților, de ritmul de învățare al fiecărui copil, de preferințele și motivația acestuia.

Evaluarea comportamentală inițială va determina nivelul actual de dezvoltare și va oferi informații relevante pentru definirea și structurarea unui plan individualizat de intervenție terapeutică. Pe parcursul procesului de terapie, analistul comportamental va urmări evoluția fiecărui copil, va înregistra reușitele și performanțele acestuia, va analiza fiecare obiectiv atins prin terapie și va propune ajustări în planul de intervenție.”, concluzionează Anca Dumitrescu.

sursa: www.prwave.ro

Citește articolul precedent:
Un copil independent este un copil integrat in societate. Autoservirea la copilul cu autism

Autonomia personala este foarte importanta pentru stima de sine a copilului. Atunci cand copilul realizeaza ca se poate descurca singur,...

Închide